07.07.09
My praise!
Va intrebati de ce n-am mai scris nimic din Februarie pe blog? Si eu ma intreb; si nu gasesc raspuns la aceasta intrebare. Ce s-a mai intamplat cu noi de-atunci? Multe! Bine, sunt tentat sa scriu despre minunea cea mare pe care Domnul a facut-o in familia noastra (pt cei ce nu stiu inca – asteptam un copil ce se va naste dupa previziunile medicului, la sfarsitul lui Noiebrie sau chiar de 1 Decembrie ) insa nu as vrea sa monopolizez tot ceea ce inseamna viata mea publica cu acest lucru. Nu te bucuri? Ba ma bucur, si inca mult, chiar daca nu arat asta. Totusi ceea ce am marturisit inainte de a primi aceasta veste din partea Lidiei, intr-o dimineata de martie, fiind plecat la Arad la inmormantarea unui unchi de-al meu, marturisesc si acum:
- ca oricat de minunat ar fi un cadou pe care il primesti din partea cuiva, el nu poate fi mai “tare” decat persoana in cauza. Minunea din familia noastra nu este mai mare decat Cel ce a oferit-o.
- ca nu imi iubesc (n-as dori sa-mi iubesc) Dumnezeul pentru ceea ce imi da, ci pentru ceea ce este.
- Il scimba cu ceva pe Dumnezeu acest “amanunt” din familia noastra? Nu, categoric nu! Poate doar perceptia noastra despre El, pentru ca il putem “experimenta” in dimensiuni noi. Sa fiu bine inteles: El este Dumnezeu, independent de ceea ce face. El nu este cu mai mult Dumnezeu pentru ca a raspuns unor rugaciuni, El nu este cu mult mai atotputernic pentru aceasta plasmuire. El este Dumnezeu (.) punct
Si ce-i cu asta?
Pai, uite ce e: imi doresc ca aceasta atitudine s-o am si atunci cand lucrurile nu vor merge intotdeauna bine.
Si inca ceva: imi doresc sa-mi leg inima de ceea ce este vesnic, adica de El.
Canta impreuna cu mine si cu Philips, Craig and Dean:
Lord, I wish I could praise You with adequate words
But You leave me speechless
And I so long to sing You the song You deserve
But it would be endless
I long to move Your heart
To bring You something new
To tell how great You are
Till my praise to You
It’s like an ocean breeze blowing on your face
Like a summer sun with its warm embrace
Like a gentle rain plays a symphony
That’s what I want my praise to be
Like a fragrant rose in the early spring
Like an eagle soars when it spreads its wings
Whatever Lord, You may need from me
That’s what I want my praise to be
To You
Everything I could give, You already possess
Lord, I’m so unworthy
I’m just one of the millions to stand and confess
And yet still You hear me
Your heart is open wide
You long for what I bring
I pray somehow You’ll find this simple offering